Prefectura Caraș-Severin, condusă de Ioan Dragomir (PSD), a emis un comunicat de presă în care avertizează asupra riscului nefinalizării la termen a unor proiecte europene din județ, vizând în special municipiul Reșița. Primarul liberal Ioan Popa respinge categoric acuzațiile și precizează că cele mai multe dintre investițiile semnalate drept întârziate sunt, de fapt, finalizate sau foarte aproape de finalizare.
Tensiunile politice dintre Prefectura Caraș-Severin și Primăria Reșița au ieșit la suprafață odată cu publicarea unui comunicat oficial al prefectului Ioan Dragomir, în care acesta atrage atenția asupra stadiului îngrijorător de implementare a unor proiecte derulate prin Programul Operațional Regional 2014–2020. Potrivit datelor transmise de instituție, la nivelul județului sunt în desfășurare 22 de proiecte etapizate și 9 considerate nefinalizate, cu un termen-limită de execuție stabilit pentru 31 decembrie 2025. Valoarea totală a acestora depășește 970 milioane de lei.
„Cele 22 de proiecte etapizate înregistrează stadii fizice de realizare între 27% și 97%. Dintre acestea, 11 se află sub pragul de 65%, cele mai scăzute valori fiind înregistrate la Reșița și Bocșa”, se menționează în comunicatul prefecturii. Documentul subliniază că nefinalizarea acestor lucrări ar putea atrage obligația returnării fondurilor deja decontate, cu un impact major asupra bugetelor locale.
Prefectura a transmis o adresă oficială către Consiliul Județean Caraș-Severin și către primăriile din Reșița, Băile Herculane și Bocșa, cerând „măsuri administrative și operaționale urgente” pentru accelerarea ritmului de execuție.
Răspuns tranșant de la Reșița
Primăria Reșița nu a întârziat să reacționeze, transmițând un răspuns oficial semnat de primarul Ioan Popa, în care se contestă public concluziile formulate de prefectură. Edilul liberal afirmă că o mare parte dintre proiectele menționate ca fiind „nefinalizate” sunt, în realitate, deja încheiate.
„Nouă dintre proiectele la care faceți referire sunt finalizate, iar celelalte se află în graficul de implementare prevăzut în contractele de finanțare”, precizează primarul Ioan Popa în răspunsul adresat prefectului. Printre proiectele menționate ca fiind finalizate se numără reabilitarea mai multor grădinițe, școli și blocuri de locuințe, inclusiv lucrări de eficientizare energetică și modernizare a infrastructurii educaționale.
În ceea ce privește proiectele încă în curs, edilul susține că acestea au un progres fizic avansat – de pildă, 90% în cazul amenajării spațiului de agrement urban din zona Mociur și 95% în cazul reabilitării Școlii Primare Dealu Mare. Doar în cazul proiectului de reabilitare a căii de acces Feroviarului–Dealu Mare, lucrările sunt la jumătate, dar fără a fi în pericol de nerespectare a termenului.
Iată răspunsul primit de prefectul Dragomir din partea primarului Reșiței, Ioan Popa:
„Stimate domnule prefect,
Având în vedere adresa dumneavoastră nr. 9/9931-3/04.07.2025, vă comunicăm faptul că proiectele menţionate de dvs în adresa vor fi finalizate în termenele asumate de UAT Municipiul Reşiţa conform contractelor de finanţare aferente şi facem următoarele precizări:
- Reabilitarea și modernizarea fondului locativ existent – reabilitarea blocului Cămin nr. 2 de locuințe sociale și demolarea blocului Cămin nr. I de locuințe sociale, cartier Mociur – Municipiul Reșița, județul Caraș-Severin este la un stadiu fizic total al lucrării de 75%.
- Reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 8 Reșița este la un stadiu fizic total al lucrării de 95%.
În ceea ce priveşte proiectele nefinalizate derulate de UAT Municipiul Reşiţa, facem următoarele precizări:
- Proiectul «Dezvoltarea unui spaţiu de desfăşurare a activităţilor sociale, comunitare şi culturale – obiectiv Reabilitarea clădirii Blocul Fetelor» este finalizat;
- Proiectul «Modernizarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor din ZUM: Reabilitare Grădinița PN Dealu Mare» este finalizat;
- Proiectul «Reabilitarea și modernizarea grădinițelor și creșelor din Municipiul Reșița – Grădinița cu Program Prelungit Floarea Soarelui, Reșița» este finalizat;
- Proiectul «Reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 9» este finalizat;
- Proiectul «Reabilitarea și modernizarea grădinițelor și creșelor din Municipiul Reșița – Grădinița cu program normal nr. 3, Reșița» este finalizat;
- Proiectul «Cresterea eficientei energetice pentru blocurile de locuinte str. Horea,bl.A6,A7 si Piata 1 Decembrie 1918,bl.25» este finalizat;
- Proiectul «Creșterea eficienței energetice pentru blocurile de locuințe – centrul Reșița, etapa 3, componenta bloc nr. A5, str. Horea» este finalizat;
- Proiectul «Creșterea eficienței energetice pentru blocurile de locuințe I.L.Caragiale, Reșița, Componenta Bloc Nr. 1-6» este finalizat;
- Proiectul «Creșterea eficienței energetice a blocului de locuințe din municipiul Reșița, Bulevardul Republicii, bloc nr. 27, scara 1, 2, 3, 4, 5» este finalizat;
- Proiectul «Reabilitarea și modernizarea grădinițelor și creșelor din Municipiul Reșița – Grădinița cu program prelungit nr. 2, Reșița» este la un stadiu fizic de 100%, lucrări finalizate;
- Proiectul «Modernizarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor din ZUM: Reabilitare Şcoala Primară Dealu Mare» este la 95% stadiu fizic;
- Proiectul «Reabilitarea căii de acces Str. Feroviarului – Str. Dealu Mare pentru extinderea transportului public» este la un stadiu fizic de 50%;
- Proiectul «Amenajare spațiu de agrement urban, inclusiv străzi și utilități, precum și interconectarea zonei marginalizate Mociur cu cartierele Centru și Govândari printr-o promenadă, pistă de biciclete, reabilitarea și creare de noi facilități de acces pietonal» este la un stadiu fizic de 90%.
Cu stimă,
PRIMAR,
POPA IOAN”
Dispută cu substrat politic?
Confruntarea între prefectul Ioan Dragomir și primarul Ioan Popa pare să depășească sfera administrativă, având un evident substrat politic. În contextul în care prefectul reprezintă Guvernul central în teritoriu, iar primarul Popa este unul dintre principalii lideri locali ai PNL, interpretările acțiunilor celor doi capătă o dimensiune strategică.
Un posibil motiv pentru reacția Prefecturii ar putea fi dorința de a demonstra vigilență în fața noii guvernări – în special în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL) a anunțat un control strict asupra implementării fondurilor europene. Din această perspectivă, comunicatul prefecturii pare să aibă mai degrabă un rol de semnal politic decât unul pur administrativ.
Ce urmează?
Pe fondul acestor tensiuni, miza rămâne una concretă: finalizarea la termen a proiectelor europene din Caraș-Severin. Deși Primăria Reșița își exprimă încrederea în respectarea calendarului de implementare, Prefectura pare să insiste pe monitorizarea strictă a progreselor.
Autoritățile locale și cele județene sunt acum sub presiunea termenului-limită de la finalul anului 2025. În lipsa unui dialog eficient și a unei colaborări administrative depolitizate, riscurile invocate în comunicatul prefecturii – oricât de disputate – nu pot fi ignorate.
În cele din urmă, rămâne întrebarea: cine are, de fapt, datele corecte? O analiză independentă, realizată de organismele de audit sau de autoritățile de management ale fondurilor europene, ar putea tranșa disputa. Până atunci, confruntarea între prefect și primar rămâne o ecuație deschisă – în care cetățenii și dezvoltarea locală nu ar trebui să devină victime colaterale.
Transparența și colaborarea între instituții sunt esențiale pentru buna derulare a investițiilor publice. Indiferent de culoarea politică a celor implicați, obiectivul comun ar trebui să rămână același: finalizarea eficientă și corectă a proiectelor menite să îmbunătățească viața comunităților locale.
