Ministerul Educației a trimis spre publicare în Monitorul Oficial ordinul care stabilește probele și disciplinele examenului național de Bacalaureat ce va fi susținut începând cu anul 2030. Documentul oferă pentru prima dată o imagine clară asupra modului în care va fi organizat examenul pentru elevii care vor studia după noile planuri-cadru și programe școlare introduse în baza Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Noua structură a examenului îi vizează pe elevii care vor începe clasa a IX-a în toamna anului 2026 și care vor deveni prima generație de absolvenți de liceu formați integral după reforma educației adoptată în ultimii ani. Potrivit Ministerului Educației, publicarea din timp a structurii examenului are rolul de a oferi predictibilitate elevilor, părinților și profesorilor, astfel încât toți cei implicați să știe încă de la începutul liceului care vor fi cerințele examenului de finalizare a studiilor.
Reprezentanții ministerului susțin că modificările urmăresc o mai bună corelare între ceea ce învață elevii în liceu și modul în care sunt evaluați la finalul studiilor, precum și o adaptare a examenului la specificul fiecărei filiere, profil și specializări.
Două limbi străine în loc de una
Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute de noua structură este evaluarea competențelor lingvistice la două limbi moderne.
În prezent, elevii susțin o singură probă de evaluare a competențelor într-o limbă străină. Începând cu Bacalaureatul din 2030, aceștia vor fi evaluați la două limbi moderne studiate pe parcursul anilor de liceu.
Ministerul consideră că această modificare reflectă cerințele actuale ale pieței muncii și ale mediului universitar european, unde cunoașterea mai multor limbi străine reprezintă un avantaj important.
În același timp, vor fi menținute probele de evaluare a competențelor de comunicare în limba română și, pentru elevii aparținând minorităților naționale, probele de evaluare a competențelor în limba maternă.
De asemenea, evaluarea competențelor digitale va continua să facă parte din examenul de Bacalaureat.
Apare o probă complet nouă
O altă noutate majoră este introducerea probei F, o probă scrisă de evaluare a competențelor de bază.
Această probă nu există în actuala structură a Bacalaureatului și are rolul de a verifica nivelul de pregătire al elevilor într-un domeniu complementar profilului urmat în liceu.
Concret, elevii de la profilul real vor putea alege discipline din aria umanistă, precum istorie, geografie, religie sau discipline socio-umane.
În schimb, elevii de la profilul umanist vor putea opta pentru discipline din zona reală, precum matematică, fizică, chimie sau biologie.
Potrivit Ministerului Educației, această abordare urmărește să încurajeze dezvoltarea unei culturi generale mai solide și să reducă specializarea excesivă încă din timpul liceului.
Pentru elevii de la filiera tehnologică și cea vocațională, disciplina aleasă la proba F va trebui să completeze domeniul principal de pregătire și să nu se suprapună cu probele deja susținute.
Probe diferite în funcție de specializare
Noua structură a examenului pune un accent mai mare pe specializarea urmată de elev în timpul liceului.
La profilul matematică-informatică, prima probă obligatorie va fi matematica. A doua probă va putea fi aleasă dintre informatică, fizică, chimie și biologie.
Pentru elevii de la științe ale naturii, prima probă va fi la alegere între fizică, chimie și biologie, iar a doua probă va putea fi susținută la una dintre disciplinele fizică, chimie, biologie, matematică sau informatică.
La specializarea științe sociale, istoria devine probă obligatorie, iar a doua probă va putea fi aleasă dintre geografie, religie și discipline socio-umane.
Elevii de la filologie vor avea ca primă probă obligatorie limba și literatura unei limbi de circulație internațională. A doua probă va putea fi susținută la istorie, geografie, religie sau discipline socio-umane.
În cazul filierei tehnologice și al celei vocaționale, probele vor fi adaptate domeniului de pregătire și specializării urmate.
Ministerul susține că această formulă permite o evaluare mai apropiată de competențele dobândite de elevi pe parcursul liceului și reduce situațiile în care absolvenții sunt obligați să susțină examene la discipline cu relevanță redusă pentru parcursul lor educațional.
Ce rămâne neschimbat
Chiar dacă noua structură aduce modificări importante, anumite elemente ale examenului sunt păstrate.
Limba și literatura română continuă să reprezinte una dintre probele centrale ale examenului.
Elevii care studiază în limbile minorităților naționale vor susține în continuare proba la limba și literatura maternă.
Evaluarea competențelor digitale rămâne obligatorie, la fel ca evaluarea competențelor de comunicare în limba română.
Astfel, noul examen nu reprezintă o schimbare totală a filosofiei Bacalaureatului, ci mai degrabă o adaptare a acestuia la noile planuri de învățământ și la nevoile actuale ale sistemului educațional.
Unele probe vor fi susținute în timpul anului școlar
O modificare importantă privește calendarul examenului.
Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, evaluarea competențelor la două limbi moderne, evaluarea competențelor digitale și proba F sunt prevăzute să se desfășoare în timpul anului școlar.
Scopul acestei măsuri este reducerea presiunii asupra elevilor în perioada sesiunii de examen și distribuirea evaluărilor pe o perioadă mai lungă de timp.
Modelul este inspirat parțial din sistemele educaționale europene care combină evaluările finale cu evaluări desfășurate pe parcursul anului școlar.
Ce înseamnă schimbările pentru elevii din Caraș-Severin
Pentru elevii care vor începe liceul în toamna acestui an, noua structură a Bacalaureatului reprezintă o informație esențială.
Liceele din Caraș-Severin vor trebui să își adapteze activitatea la noile planuri-cadru și la cerințele viitorului examen. În același timp, profesorii vor avea la dispoziție mai mulți ani pentru pregătirea elevilor în conformitate cu noile programe școlare.
Specialiștii în educație consideră că anunțarea din timp a structurii examenului este benefică deoarece oferă predictibilitate și permite elevilor să își planifice mai bine parcursul educațional.
Pentru părinți, informațiile publicate de Ministerul Educației reprezintă un reper important în alegerea profilului și a specializării pe care copiii lor le vor urma în liceu.
Orice schimbare ulterioară necesită modificarea legii
Ministerul Educației subliniază că structura prezentată este prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și că orice modificare a probelor sau disciplinelor de examen ar necesita modificarea acestei legi de către Parlament.
Prin urmare, elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 au acum o imagine clară asupra examenului pe care îl vor susține la finalul liceului.
Bacalaureatul 2030 aduce mai multe schimbări decât orice altă reformă a examenului din ultimii ani. Introducerea evaluării la două limbi moderne, apariția noii probe F și diferențierea mai accentuată a probelor în funcție de specializare marchează începutul unei noi etape pentru învățământul liceal din România. Rămâne de văzut în ce măsură aceste modificări vor conduce la o evaluare mai relevantă a competențelor elevilor și la o pregătire mai apropiată de cerințele societății și ale pieței muncii.
