Anul acesta, între 23 – 30 octombrie, România, prin Ministerul Culturii, este țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Belgrad. Ministerul Culturii din România a pregătit pentru publicul sârb unul dintre cele mai ample programe de evenimente din ultimii ani.
Peste 30 de autori români își vor prezenta publicului cărțile traduse în limba sârbă.
Peste 30 de evenimente la standul românesc dar și în oraș. Tematicile abordează – pe lângă proza și poezia contemporană -, literatura pentru copii, istoria și filozofia, probleme actuale ale profesioniștilor de pe piața de carte.
La dialogurile cu oaspeții români vor fi prezenți peste 30 parteneri din Serbia – scriitori, traducători, jurnaliști, filologi, istorici, editori și traducători.
Standul național al Românei, pe o suprafață de 210 mp, cu un design original, va oferi spații diferite pentru expunerea cărților, desfășurarea evenimentelor, dialoguri profesionale sau zone de lectură și recreere.
Vor fi expuse peste 200 de titluri – noi apariții din beletristica și non ficțiunea românească, literatură pentru copii, albume precum și literatura de limbă sârbă din România, respectiv cea de limbă română din Serbia.
Conceptul grafic al acestui proiect are în centrul său figura celui mai cunoscut poet român în Serbia, Nichita Stănescu. Catalogul prezenței românești de anul acesta la Târgul de Carte de la Belgrad este dedicat prieteniei literare dintre celebrul poet și scriitorii și cititorii din Serbia.
Informații în plus, pentru publicul vizitator, pot fi obținute la adresa https://booksforfriends.ro/ sau pe Facebook, unde participarea României în cadrul târgului de la Belgrad are o pagină dedicată.
Informații despre evenimentele incluse în program:
Duminică, 23 octombrie, ora 18.00, va avea loc deschiderea oficială a celei de a 65-a ediții a Târgului de Carte de la Belgrad. Aceasta va fi urmată de deschiderea Standului României, Țară invitată de onoare, în prezența domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a Excelenței Sale doamna Silvia Davidoiu, Ambasador al României în Republica Serbia și a domnului Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român. În încheierea festivității va avea loc un Recital poetico-gastronomic susținut de Mircea Dinescu.
Luni, 24 octombrie, în Sala festivă a Academiei Sârbe de Științe și Arte din Belgrad, va avea loc întâlnirea omagială, Prietenul meu, Nichita, dedicată lui Nichita Stănescu. Cu acest prilej va fi lansată reeditarea volumului Belgradul în 5 prieteni apărută la editura Tracus Arte. Participanți: Adam Puslojic, Mircea Dinescu, Miloš Janković (președinte ad-interim, Uniunea Scriitorilor din Serbia), Ioan Matei (director, Ministerul Culturii), Dejan Mastilović (director, Editura „Filip Višnjić”), Mircia Dumitrescu (grafician). Moderatori sunt Ioan Cristescu (director, Muzeul Național al Literaturii Române) și poetul Slavomir Gvozdenovici.
Sub titlul generic Focus: proza românească de azi, vor vea loc 5 întâlniri, pe diferite teme, cu prozatori români traduși recent în limba sârbă: Cum am trăit și cum am „evadat” din comunism, cu Veronica D. Niculescu și Gabriela Adameșteanu, Nađa Parandilović; Lumină și cruzime în proza românească scrisă de femei, cu Doina Ruști, Tatiana Țîbuleac, Ioana Pârvulescu, Katarina Ješić; Fascinația nevrozelor contemporane, cu Vlad Zografi, Augustin Cupșa, Aleksandra Rašić; Granițele din spațiul comun, cu Lucian Dan Teodorovici, Radu Pavel Gheo, Iulian Ciocan, Aleksandar Šurbatović; București – noua geografie literară, cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Adina Popescu și Igor Marojević.
În cadrul a două lansări de carte, Radu Paraschivescu și Ioana Pârvulescu vor discuta despre romanele lor, Fluturele negru și, respectiv, Viitorul începe luni și Viața începe vineri.
Două dialoguri incitante vor fi cu siguranță cel al Gabrielei Adameșteanu cu prozatorul Svetislav Basara, Au intrat autorii est-europeni în Europa? și cel a al lui Filip Florian cu Dragan Velikic, Salată literară de toamnă.
Despre poezie vor vorbi cu editorii lor din Serbia poeții Claudiu Komartin, Slavomir Gvozdenovici Cosmin Perța, Robert Șerban, Traian Pop.
Proza românească contemporană va fi din nou în centrul discuției cu ocazia lansării antologiei Nume pe care (nu) știm să le transcriem (traducere și selecție Oana Hergenröther), Editura Arhipelag, 2022.
Un eveniment cu o semnificație aparte, Cei zece fără frontiere, va da ocazia unei întâlniri literare dintre scriitorii de origine română din Serbia și scriitorii de origine sârbă din România – Valentin Mic, Mircea Lelea, Mariana Stratulat, Ioan Baba, Aurora Rotariu-Planjanin, Slavomir Gvozdenovici, Liubița Raichici, Liubinka Perinaț Stankov, Borco Ilin, Goran Mrakić.
La standul românesc vor fi prezentate și alte teme legate de literatura comunității de origine română: Societatea de limbă română din Voivodina va aduce un omagiu renumitului filolog și scriitor Radu Flora. Aceeași asociație va sărbători 70 de ani de la înființare. Casa de Presă și Editură „Libertatea” va marca la rândul ei „75 de ani de beletristică”.
Apolodor se întâlnește cu Ježurka Ježić este intitulată discuția dintre scriitoarele Veronica D. Niculescu, Luminița Corneanu, Adina Popescu și editoarea Ljiljana Marinković pe tema literaturii pentru copii din ambele țări și mai ales despre nevoia de traduceri reciproce.
În serile de vineri, 28 octombrie și sâmbătă, 29 octombrie, la sediul Uniunii Scriitorilor din Serbia, publicul larg este invitat la Electric Night I și II, în care textele autorilor români vor fi citite de tineri actori sârbi (Djordje Marinkovic și Tamara Tomanovic). Fundalul muzical va fi asigurat de doi cunoscuți DJ din România.
În completarea evenimentelor cu tematici literare, vor avea loc și următoarele întâlniri:
Biblioteca Națională a Serbiei va găzdui o discuție pe tema Noul rol al diplomației culturale între istoricul și diplomatul Adrian Cioroianu, Aleksandra Kolakovic, cercetător la Institutul de studii politice din Belgrad, și Vladimir Pištalo, directorul Bibliotecii Naționale a Serbiei.
Proiectul „Books for Friends” nu ar fi fost posibil fără numărul impresionant de traduceri din literatura română, fără colaborarea dintre editurile, traducătorii și autorii din ambele țări. Evenimentele dedicate traducerii literare sunt concepute anume pentru consolidarea acestei colaborări, pentru sporirea numărului de traduceri din literatura română și cea sârbă.
Sprijinirea traducerii literare, o necesitate acută este titlul unei dezbateri care poate identifica soluții la problemele legate de susținerea traducerilor literare de calitate. Participă reprezentanți ai unor instituții cu atribuții în acest domeniu: Mladen Veskovic (consilier, Ministerul Culturii și Informației din Serbia), Liviu Jicman (președinte, Institutul Cultural Român), Ioan Cristescu (director, Muzeul Național al Literaturii Române), Ioan Matei (director, Ministerul Culturii din România).
De ce iubim și traducem literatura română? se dorește a fi un eveniment dedicat celor care contribuie nemijlocit la promovarea autorilor români în Serbia. Participă cunoscuți traducători precum Adam Puslojic, Daniela Popov, Nicu Ciobanu, Djura Miocinovic, Mariana Dan, Simona Popov, Oana Hergenröther.
În aceeași zonă de interes, a traducerilor reciproce, se înscriu cele două zile de întâlniri profesionale (miercuri, 26 octombrie și joi, 27 octombrie) de la standul României – Noutăți în literatura română și sârbă. Reprezentanți ai editurilor Art, Cartier, Curtea Veche, Frontiera, Humanitas, Nemira, Polirom, Trei și ai agenției literare Livia Stoia, se vor întâlni cu omologi sârbi de la editurile: Albatros, Arhipelag, Blum, Clio, Darma Books, Editura „Filip Višnjić”, Geopoetika, Heliks, Kreativni centar, Pčelica, Štrik.
La standul României, sub titlul „Vederi din Timișoara”, va avea loc o prezentare interactivă a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, realizată de către Vlad Tăușance, membru al echipei curatoriale.
Gazdele evenimentelor vor fi cunoscute personalități literare din ambele țări: Luminița Corneanu, Paula Erizanu, Slavomir Gvozdenovici, Oana Hergenröther, Borco Ilin, Monica Huțanu, Adina Popescu, Virginia Popovici, Robert Șerban, Daniela Popov, Ljubica Šljukić. Traducerea va fi asigurată de Ionela Mengher, Djura Miocinovic, Simona Popov, Aurora Rotariu-Planjanin, Liubinka Stankov Perinaț.
