În fiecare iarnă, sute de mii de români își fac bagajele și pleacă la schi peste graniță. Unii aleg stațiunile din Austria sau Italia. Alții merg în Bulgaria sau Serbia, unde prețurile sunt mai accesibile, iar infrastructura turistică este dezvoltată.
Pentru țările din jurul României, turismul de iarnă a devenit o industrie extrem de profitabilă. Pentru Caraș-Severin, însă, această industrie a rămas mai degrabă o promisiune.
Cum au reușit alte țări
În Bulgaria, orașul Bansko era în urmă cu câteva decenii o localitate montană relativ modestă.
Astăzi, stațiunea este una dintre cele mai cunoscute destinații de schi din Europa de Est, cu aproximativ 70 km de pârtii și peste 900.000 de turiști în fiecare sezon de iarnă.
Investițiile în infrastructura de schi și în hoteluri au transformat complet economia locală.
Mii de locuri de muncă au apărut în turism, iar orașul a devenit un centru economic regional.
Un model similar poate fi observat și în Serbia. Stațiunea Kopaonik, cel mai mare centru de schi din țară, are peste 55 km de pârtii și o infrastructură modernă de transport pe cablu, fiind capabilă să transporte zeci de mii de schiori pe oră.
În ultimii ani, numărul turiștilor a crescut constant, iar turismul de iarnă a devenit una dintre principalele surse de venit pentru zona montană din sudul Serbiei.
Ce ar fi putut fi în Munții Țarcu
Puțini români știu că în Banatul Montan exista un proiect care ar fi putut transforma complet economia județului Caraș-Severin. Domeniul schiabil Nedeia, propus în Munții Țarcu, ar fi putut deveni unul dintre cele mai mari din Europa de Est.
Proiectul prevedea un sistem complex de pârtii și instalații de transport pe cablu, cu o lungime totală de peste 100 km.
Altitudinea mare a masivului ar fi permis un sezon de schi mult mai lung decât în multe stațiuni din România, iar unele pârtii ar fi putut rămâne deschise chiar și atunci când sezonul se încheie în alte zone ale țării.
Pentru un județ care se confruntă de ani buni cu depopulare și cu o economie fragilă, un astfel de proiect ar fi putut aduce investiții, locuri de muncă și o dezvoltare economică semnificativă.
De la proiect la blocaj
În timp, proiectul a ajuns să fie preluat la nivel administrativ, prin crearea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară care ar fi trebuit să gestioneze implementarea. În loc să avanseze însă, proiectul a rămas blocat în dispute administrative și politice.
Unele primării nu au susținut demersurile necesare, iar în ultimii ani s-a discutat chiar despre desființarea asociației care trebuia să se ocupe de proiect. Astăzi, proiectul se află într-un fel de „pauză administrativă”.
Nu există decizii concrete, iar discuțiile despre domeniul schiabil din Munții Țarcu au dispărut aproape complet din spațiul public.
O întrebare pentru viitor
În timp ce românii continuă să meargă la schi în Bulgaria, Serbia sau Austria, unde investițiile în turismul montan au transformat comunități întregi, Caraș-Severin rămâne cu un proiect ambițios care nu a trecut niciodată de stadiul de plan.
Povestea acestui proiect și explicațiile din spatele blocajului sunt prezentate într-un interviu amplu realizat de publicația Reșița.ro cu Romeo Dunca.
