Guvernul a anunțat că va depune la Curtea Constituțională argumentele în apărarea celor patru măsuri din pachetul de reformă administrativă contestate de Avocatul Poporului. Autoritățile susțin că prevederile au scopul de a crește eficiența administrației locale, disciplina fiscală și siguranța rutieră, subliniind că sesizarea instituției Avocatului Poporului reprezintă un drept constituțional.
Potrivit reprezentanților Guvernului, Avocatul Poporului a contestat patru măsuri incluse în pachetul de reformă administrativă adoptat recent. Executivul precizează însă că va prezenta argumentele necesare în fața Curții Constituționale pentru a demonstra că prevederile nu contravin legii fundamentale.
Reprezentanții Guvernului au arătat că este pentru prima dată în ultimii trei ani când Avocatul Poporului recurge la această prerogativă constituțională în cazul unui proiect de acest tip.
Funcționari publici care pot lucra la două primării
Prima prevedere contestată se referă la posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, cu normă parțială, la două primării de comună.
Potrivit Executivului, această măsură a fost gândită pentru localitățile mici, unde unele posturi nu justifică o normă întreagă de lucru sau unde administrațiile locale întâmpină dificultăți în a găsi specialiști.
Un exemplu invocat este cel al urbanistului, specializare necesară pentru proiectele de dezvoltare locală, dar pentru care activitatea într-o comună mică nu ar justifica un program complet de lucru.
Guvernul susține că soluția propusă ar permite reducerea cheltuielilor de personal, dar și accesul primăriilor din mediul rural la personal calificat, fără a afecta activitatea instituțiilor.
Certificat fiscal obligatoriu și pentru cumpărători
A doua măsură contestată introduce obligația ca nu doar vânzătorul, ci și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, care să demonstreze că nu are datorii la bugetul local.
În prezent, această obligație revine doar vânzătorului.
Potrivit argumentelor prezentate de Guvern, este „o măsură de bun-simț”, deoarece persoanele care dispun de resurse pentru achiziții importante ar trebui să își achite mai întâi obligațiile fiscale față de comunitatea în care locuiesc.
Reținerea unei părți din prestațiile sociale
O altă prevedere vizată de sesizarea Avocatului Poporului se referă la posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale în cazul în care beneficiarii au datorii către autoritățile locale.
Executivul susține că măsura are rolul de a asigura un echilibru între drepturile și obligațiile cetățenilor.
„Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește?”, a transmis Ilie Bolojan, premierul României, subliniind că sistemul de asistență socială trebuie să funcționeze în paralel cu responsabilitatea civică.
Suspendarea permisului pentru amenzi neplătite
Cea de-a patra prevedere contestată la Curtea Constituțională vizează suspendarea permisului de conducere în cazul neplății amenzilor de circulație într-un termen considerat rezonabil.
Guvernul argumentează că această măsură ar putea crește gradul de conformare la plata sancțiunilor și ar contribui la disciplinarea traficului rutier.
Potrivit datelor prezentate de Executiv, în România sunt încasate doar aproximativ 40% dintre amenzile de circulație aplicate de polițiști. Cu alte cuvinte, aproximativ șase din zece persoane sancționate nu își plătesc amenzile.
Autoritățile atrag atenția că problema nu ține doar de veniturile pierdute la bugetul public, ci și de eficiența măsurilor menite să descurajeze încălcarea regulilor de circulație.
În acest context, Guvernul amintește că România se află printre statele europene cu cel mai ridicat număr de accidente rutiere soldate cu victime.
Guvernul: măsurile nu încalcă Constituția
Executivul a subliniat că respectă dreptul constituțional al Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituțională, însă consideră că prevederile contestate reprezintă opțiuni legitime de politici publice.
Potrivit Guvernului, aceste măsuri sunt menite să îmbunătățească disciplina administrativă și bugetară, dar și siguranța cetățenilor.
„Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără să creăm și condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta”, a transmis premierul.
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și argumentele părților implicate, iar decizia judecătorilor constituționali va stabili dacă prevederile contestate pot rămâne în forma adoptată sau vor trebui modificate.
