Cercetarea a fost efectuată în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017 la comanda Primăriei Municipiului Reșița.
Ea a urmărit să identifice:
- numărul de locuințe;
- numărul de cetățeni și repartizarea lor pe sexe, vârste, ocupații, educație, religie, etnie, stare civilă, surse de venit;
- evaluarea migrației externe: câți au plecat în străinătate, în ce țări, din ce motive, cât câștigă, în ce domeniu lucrează, dacă s-ar întoarce în țară;
- atitudinea populației față de anumite obiective ale Primăriei (achiziționarea funicularului, a hotelului Semenic, a Platformei Mociur, dezvoltarea turismului, modernizarea transportului public, construirea unui Aqua Park, a unui mall, etc.).
Pentru realizarea cercetării echipe de studenți ai Universității Eftimie Murgu s-au deplasat la fiecare locuință din oraș, completând un chestionar cu informații despre toate persoanele din locuință, adulți și minori, prezenți în oraș, dar și plecați în alte țări. Au fost excluse persoanele care și-au stabilit domiciliul definitiv în altă parte. În cazul caselor nelocuite s-a încercat obținerea unor informații minimale de la administratorii clădirilor, de la vecini sau de la rude, dar aceste cazuri au fost puține.
Chestionarele au fost validate de profesorii coordonatori, iar informațiile au fost confruntate cu alte date obținute din surse administrative.
LOCUINȚE
La 1 februarie au fost identificate în Reșița 33.975 locuințe. În cadrul cercetării s-au obținut informații despre 31.579 locuințe. Despre 2.396 case / apartamente nu s-au putut obține informații de la nimeni. Sunt însă nelocuite 2.805 case (8,3%) – iar cercetarea a obținut date statistice doar despre situația a 409 locuințe părăsite.
Trei sferturi din reșițeni locuiesc în case care sunt proprietatea lor personală – 25.675 gospodării sunt locuite de proprietarii lor. Alte 788 case sunt proprietăți personale locuite temporar. 1.234 apartamente sunt închiriate, 2.746 sunt nelocuite, 1.250 sunt locuințe proprietate a statului sau a primăriei care sunt locuite, 59 sunt proprietate a statului sau a primăriei care sunt nelocuite, 261 sunt sedii de firme sau instituții, iar 1.964 au altă situație.
POPULAȚIA
În cele 31.579 locuințe despre care s-au obținut informații statistice domiciliază 68.562 locuitori – în medie 2,18 persoane. Extrapolând această cifră și la nivelul celorlalte case despre care nu avem date, rezultă că în Reșița sunt estimați la 1 februarie un număr de 73.795 locuitori.
Din totalul reșițenilor identificați 51,2% sunt bărbați (35.073 persoane) și 48,8% sunt femei (33.489 persoane).
Vârsta medie a celor 68.562 locuitori identificați este de 42,58 ani. Cartierele cu populația cea mai tânără sunt Terova, Reșița Montană – Uzine și Calea Caransebeșului, iar cele cu populația cea mai îmbătrânită sunt Cuptoare, Lunca și Centru III Lupac.
În Reșița aproape jumătate din locuitori sunt căsătoriți, o treime sunt necăsătoriți, iar 10% sunt văduvi.
55,2% din locuitori s-au născut în orașul Reșița, 16,7% în altă localitate din județ, 27,4% în alt judț din țară, iar 0,8% în altă țară.
95,5% din cetățeni s-au declarat de etnie română, 1,9% de etnie maghiară, 1,5% germană, 0,9% rromă, iar 0,3% de altă etnie. Dar 38% din cetățeni au refuzat să-și declare etnia.
89% din reșițeni s-au declarat ortodocși, 5,4% romao-catolici, 1,2% neo-protestanți, 0,9% protestanți, 0,7% greco-catolici, 2,5% de altă religie, iar 0,3% atei.
Numărul absolvenților de studii superioare (facultate, masterat, doctorat) este estimat la 13.771 persoane. Dintre ei doar 332 au doctoratul susținut.
11,2% sunt fără studii, 9,2% au absolvit doar 4 clase, 12,7% a finalizat 8 clase, 15% au terminat școala profesională, 27,1% au terminat liceul, 4,7% au școala postliceală absolvită, 15,4% au facultate, 4,2% au masterat, iar 0,5% au doctorat.
În Reșița 24.611 locuitori sunt salariați (35,9%), iar 20.294 locuitori sunt pensionari (29,6%). Orașul are un număr mic de șomeri: 834 (1,2%), dar are de peste 3 ori mai mulți oameni fără ocupație: 2.709 (4%). Numărul persoanelor aflate în sistemul de învățământ (de la grădiniță până la facultate) este de 14.551 (21,2%), iar al patronilor și directorilor de 427 (0,6%).
Reșițenii declară că trăiesc aproape exclusiv din salarii (56%) și pensii (44,8%). Puțini sunt cei care menționează și alte surse de venit (16,3%).
Trei sferturi din familii au venituri lunare sub 2.500 lei – sub 1.200 lei pe cap de membru de familie.
MIGRAȚIA
La 1 februarie 2017 în Reșița trăiau doar 60.815 cetățeni, iar 1.920 s-au mutat în alte localități din țară. Un număr de. 11.060 reșițeni trăiesc în alte țări, ceea ce reprezintă 15% din populația orașului.
Cele mai multe plecări în străinătate au avut loc din Secu (25%), Centru II Doman, Micro II și Calea Caransebeșului (peste 16% din locuitorii acestor cartiere), apoi din Câlnic, Centru I Nera – 1 Decembrie 1918, Moroasa, Lunca (peste 11%). Iar cele mai puține plecări au fost constatate din Terova, Centru III Lupac, Moniom, Doman, Cuptoare (5%).
Cele mai multe persoane plecate în străinătate au vârste de 25-35 ani (peste 10% din persoanele de aceaste vârste sunt acum în străinătate), dar plecări masive sunt constatate și la persoanele de 20-24 ani și 36-49 ani (peste 8,5%). După vârsta de 60 ani plecările în străinătate devin o excepție, fiind mai numeroase plecările în alte localități din județ sau din țară.
Persoanele divorțate (9,3%) și cele aflate în uniuni consensuale (7,1%) au plecat din țară mai mult decât cele văduve (3,1%). Iar cele născute în Reșița au plecat în străinătate în număr mai mare decât cele născute în alte localități din Caraș-Severin sau din alte județe. Trei rromi din 10 au plecat în altă țară, spre deosebire de români, din rândul cărora au plecat mai puțin de 6%. Maghiarii au plecat cel mai puțin în străinătate. O migrație masivă se constată și la cei de etnie rusă (80%), sârbă (20%) și germană (11%).
Mai mult de un sfert dintre reșițenii plecați în străinătate au ales Germania ca țară în care să trăiască, iar estimarea noastră este că acest procent este mult mai mare, deoarece mulți participanți la cercetare au refuzat să dea informații despre rudele plecate în străinătate, spunănd vag: ”este în străinătate” și neprecizând țara.
După Germania, următoarele țări preferate pentru migrație sunt Austria (17%), Italia (10,4%), Spania (6,9%), Marea Britanie (2,9%), Franța (2,1%), Portugalia și Belgia (câte 0,9%). Țările anglo-saxone sunt mai atractive decât cele latine pentru rezidența externă. Alte țări preferate pentru migrație de către reșițeni sunt SUA (0,7%), Grecia (0,5%), Canada (0,4%), Suedia, Olanda, Danemarca, Cehia (câte 0,3%).
Dintre cei plecați în străinătate doar 40% lucrează – ceilalți sunt minori, casnice, pensionari, fără ocupație. Jumătate din cei angajați lucrează cu contract permanent de muncă, 36,7% sunt sezonieri cu contract de muncă, iar 12,8% sunt angajați sezonieri fără contract de muncă.
Mai mult de trei sferturi dintre cei plecați în străinătate s-au dus în căutarea unui loc de muncă. 6,9% și-au însoțit familia în exil, 4,5% au plecat în vizită sau ca turiști, 1,9% la studiu, 0,9% în interes de afaceri, iar restul pentru motive neprecizate.
INTENȚIA DE EMIGRARE
În următorii 3 ani alți 9.000 reșițeni vor părăsi țara și alți 9.600 încă nu s-au hotărât.
Plecările din Govăndari și Reșița Montană vor fi mai numeroase decât cele din Reșița Romană și localitățile aparținătoare administrativ. Cel mai mare exod se va produce din Calea Caransebeșului și Micro II (peste 20% din locuitori), dar și din zone mai mici precum Cuptoare și Doman.
Femeile sunt mai hotărâte să rămână în oraș decât bărbații (76% față de 73%), iar intenția de a rămâne e specifică celor cu vârste medii de 53 ani. La cei de vârste cuprinse între 15 și 49 ani intenția de plecare depășește 15%, iar vârful emigrării este atins de cei de 20-24 ani, din care doar 48,5% mai vor să rămână în țară în următorii ani. Cea mai mare intenție de emigrare o au rromii și germanii (17%), iar cea mai mică o au maghiarii (7%). Dorința de plecare e cea mai mare la absolvenții de liceu: peste 15% vor să plece și tot atâția sunt nehotărâți.
Mai mult de jumătate din tinerii de 20-24 ani vor să părăsească țara în următorii ani.
INTENȚIA DE REPATRIERE
Cei care nu vor să se întoarcă în țară sunt de 5 ori mai mulți decât cei care vor reveni curând.
Veniturile decente și existența locurilor de muncă sunt principalele motive care i-ar convinge pe oameni să nu plece din țară și pe cei plecați să se întoarcă.
REFERENDUM ADMINISTRATIV
Întrebările despre intenția Primăriei Reșița de a achiziționa anumite obiective au stârnit interesul locuitorilor într-o măsură mai mare decât celelalte întrebări din chestionar.
Obiectivele propuse de Primărie pentru modernizarea orașului sunt acceptate de marea majoritate a familiilor. Cele care necesită reparații sunt mai des acceptate decât cele care implică noi construcții.
