România riscă să încheie anul 2025 cu o inflație de până la 6,2%, potrivit unei estimări publicate de agenția Reuters. Cauza principală: introducerea unor taxe și majorări fiscale care vor afecta direct prețurile bunurilor de consum. Economiștii atrag atenția că impactul va fi resimțit în special de categoriile cu venituri mici și medii.
Prognozele privind inflația pentru 2025 sunt în creștere, iar anunțurile recente ale Guvernului Bolojan contribuie decisiv la acest trend. Printre cele mai importante măsuri se numără majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru carburanți, alcool și tutun, dar și reintroducerea contribuțiilor la sănătate pentru unele pensii care până acum erau exceptate.
Potrivit estimării Reuters, aceste politici fiscale vor avea efecte directe și rapide asupra pieței de consum, ducând la scumpirea produselor de bază și a serviciilor esențiale. Analizele Băncii Naționale a României susțin această perspectivă, anticipând o accelerare a inflației începând cu luna august.
„Efectele nu vor fi doar statistice, ci concrete pentru cetățeni. Vorbim de o povară mai mare pe bugetul gospodăriilor, în special în rândul celor care trăiesc din salarii mici, pensii sau ajutoare sociale”, a declarat pentru Reuters un analist economic de la o bancă comercială din București.
Banca Națională a României a decis recent să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%, într-un efort de a tempera presiunile inflaționiste. Această decizie, însă, menține costurile creditării la un nivel ridicat, afectând și capacitatea de investiție a firmelor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii.
Mediul economic este astfel tensionat între nevoia de consolidare bugetară și riscurile sociale generate de măsurile de ajustare fiscală. Guvernul susține că este vorba de reforme necesare pentru stabilizarea finanțelor publice și atragerea fondurilor europene din PNRR, dar analiștii avertizează asupra unui risc de accentuare a polarizării sociale.
„Este posibil ca măsurile să aducă venituri la buget, dar ele ar putea compromite consumul intern, ceea ce afectează în lanț și producția, și ocuparea forței de muncă”, spune un profesor de economie de la ASE.
O actualizare oficială privind inflația aferentă primului semestru din 2025 este așteptată de la Institutul Național de Statistică în jurul datei de 15 iulie. Aceasta va oferi o imagine mai clară asupra direcției în care se îndreaptă economia românească în a doua jumătate a anului.
România nu este singura țară care se confruntă cu presiuni inflaționiste. La nivel european, multe guverne au fost nevoite să ajusteze politicile fiscale post-pandemie și în contextul conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, rata anticipată de 6,2% pentru România este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, depășind media zonei euro.
Inflația rămâne una dintre cele mai stringente probleme economice pentru România în 2025, cu efecte resimțite direct de cetățeni și mediul de afaceri. În lipsa unor măsuri de compensare bine țintite, creșterile fiscale riscă să amplifice inegalitățile și să afecteze stabilitatea economică pe termen mediu.
