Proiectul Primăriei Reșița privind realizarea unui stăvilar, a unei ecluze și a unei microhidrocentrale pe râul Bârzava, care să producă energie electrică pentru iluminatul public al promenadei, va fi reintrodus în Comisia tehnico-economică de la nivelul Administrației Naționale Apele Române.
„Am făcut, în 2018, un proiect transfrontalier care presupunea o stavilă, o ecluză de circa 2,5 metri înălțime, apa trecea peste ecluză printr-o microhidrocentrală și produceam curent electric care să securizeze iluminatul public pe malul Bârzavei. Acea înălțare presupunea un luciu de apă de circa 800 de metri. Bârzava, așa cum îi spune și numele – bârzo, din limba sârbă, înseamnă repede – are cădere destul de mare și nu poți să o compari cu Bega, de exemplu, sau cu Someșul ori cu Crișul, la Oradea. Însă, totuși, la 2,5 metri realizam un luciu de apă de 800 de metri, ceea ce nu este puțin. Ajungea de la stația OMV până la podul de pe Strada Fântânilor”, a explicat primarul Ioan Popa.
Proiectul de amenajare a râului Bârzava are o valoare de aproximativ 1.000.000 de euro.
„Sârbii nu au putut să obțină drept de administrare pe un teren pentru care solicitau fonduri europene. Iar nouă, Comisia tehnico-economică de la Apele Române, de la București, ne-a respins proiectul din cauza microhidrocentralei. Au spus că acest gen de construcții generează probleme cu Uniunea Europeană. Dar ei făceau referire la ceea ce se întâmplă în munți cu microhidrocentralele – iau apa din Făgăraș sau din Retezat și o duc șapte kilometri pe tub, lăsând animalele fără apă – și făceau comparație absurdă și anormală cu Reșița”, a mai adăugat acesta.
