SPECIAL | Cele mai performante județe la debut în L3! Cum au crescut numărul și prestațiile nou-promovatelor? (II)

Continuăm analiza dedicată reprezentantelor județene din ultimul deceniu și parcursului lor în primul sezon de Liga 3. Descoperă în episodul II de ce Timiș e lider absolut în topuri și cum tot mai multe echipe din L4 au sezoane consistente la debutul în L3.

Analiza noastră care acoperă ultimele zece sezoane, din 2009/10 până în 2018/19 inclusiv, vizează echipele care au promovat din Liga 4 în Liga 3 și au încheiat primul sezon de L3, fără a fuziona, a ceda locul sau a schimba județul de proveniență după promovare.

Iată concluziile episodului I, care poate fi studiat AICI în integralitate:

  • Județele cu cele mai multe reprezentante din 10 posibile sunt Timiș (8), Prahova și Arad (câte 7).
  • Din 42 de asociații județene și municipale de fotbal, un total de 14 AJF au avut maximum două sezoane cu echipe din L4 promovate în L3 care să încheie sezonul.
  • Nivelul ridicat al competiției județene și analiza riguroasă a perspectivei promovării au fost factorii identificați de județele performere pentru rezultate, în vreme ce situația financiară precară și nivelul sportiv slab al competiției județene au fost factorii de nereușită identificați de județele cu slabe reprezentări.

TIMIȘ E LIDER LA TOATE CAPITOLELE

Pentru o imagine corectă asupra performanței nou-promovatelor în Liga 3 și pentru evidențierea județelor din care provin acestea, am calculat media de puncte / meci realizată de fiecare echipă în primul ei sezon de L3.

Ulterior, grupând echipele pe județe, am realizat punctajul mediu pe care fiecare județ îl are, prin echipele furnizate.

În analiză, pentru relevanța concluziilor, au fost incluse doar asociațiile județene și municipale cu minimum 5 reprezentări în intervalul de 10 ani luat în considerare (2010-2019). Astfel, iată clasamentul celor 14 asociații:

Un prim reper în urma clasamentului, înainte de reacții: Timiș e pe locul 1 și la rezultate, deși are și cele mai multe reprezentante din țară în cei 10 ani, nu mai puțin de 8 echipe. Fapt care creștea șansele unei medii de puncte mai mici (era greu de crezut că 8 echipe pot furniza punctaje mari în sezoane diferite).

După ce în episodul de ieri a explicat contextul în care Timiș e lider la nivel de reprezentări în analiza noastră, președintele AJF Romeo Malac face o radiografie succintă a fiecăreia din cele 8 echipe care au punctat, prin evoluția lor la debutul în Liga 3, spre acest rezultat al județului:

ACS Recaș – “Factorul managerial a fost important, au avut o conducere performantă, și sprijinul autorităților”
Flacăra Făget – “Cu un antrenor foarte bun ca Sorin Brîndescu, au impresionat deși poate nu mulți le dădeau șanse”
Vulturii Lugoj – “Un oraș care merită reprezentare, cred că printr-o coeziune a factorilor locali pot depăși performanța”
Nuova MM Becicherecu Mic – “Au urcat fulminant din L6, cu sezoane extraordinare, marele lor plus este organizarea”
ASU Poli – “O ascensiune curată, cu forța inegalabilă a fanilor, care se implică exemplar și sunt sufletul și spiritul”
Ripensia – “Un model fotbalistic dezvoltat pe linia conducătorilor Ienovan-Mihu! Cred că pe viitor vor ținti și mai sus!”
Ghiroda – “Infrastructură formidabilă, implicarea autorităților le conferă stabilitate, ambițiile sunt înalte și aici”
CSC Dumbrăvița – “Sunt subiectiv, fratele meu e primar aici 🙂 Spun doar că dragostea lui pentru fotbal, priceperea lui Arpad Miklos și aducerea lui Florin Macavei și Florin Bătrânu sunt puncte esențiale!”

BUZĂU – UN MODEL DE VIZIUNE INTEGRATĂ

Președinte AJF Buzău din 2015, Adrian Petre se mândrește cu faptul că 3 din cele 5 reprezentante ale județului în analiză provin din perioada mandatului său. Mai mult, cele trei sunt și echipele care au punctat consistent cu mediile lor, ducând județul în top! Olimpia Rm. Sărat (2015/16 – 2,34 p), Metalul Buzău (2017/18 – 1,92 p) și Gloria Buzău (2018/19 – 2,6 p). Celelalte două echipe, Partizanul Merei și ABC Stoicescu.

  • Domnule președinte, cum a evoluat fotbalul județean în ultimele sezoane? O Liga 4 puternică furnizează premisele performanței în Liga 3, spun colegii dumneavoastră.
  • În primul rând, am creat condiții organizatorice foarte bune și cadru normativ clar. Apoi, investițiile în infrastructură, avem cele mai multe baze sportive cu scaune, e condiție obligatorie la L4 și sunt furnizate de AJF! Condițiile de participare rivalizează cu cele de la L3, sunt obligatorii două echipe de juniori! Avem cele mai multe competiții pentru fotbal juvenil, toate fără taxe pentru echipe, deci pepiniera e asigurată.
  • Cât contează specificul local în evoluție?
  • Eu cred că foarte mult! În plus, echipele au obligativitatea la L4 și L5 să folosească 6 jucători din localitate. Sunt banii comunităților, iar 90% dintre echipe sunt susținute de consilii locale sau primării, finanțarea trebuie să se întoarcă în comunitate.
  • Mai departe, care a fost particularitatea fiecăreia din echipele care au puncat masiv în analiza noastră?
  • Olimpia Rm. Sărat a mizat inițial pe veterani, apoi a schimbat strategia spre copiii din județ și a devenit o forță. Avem 4 stadioane în oraș, realizate inclusiv cu sprijinul FRF, sunt mândru de această echipă. La fel de Metalul Buzău, care din acest an are grupe de juniori la toate categoriile de vârstă și se anunță o forță la acest capitol! Gloria e o echipă-fanion, trebuie să devină pepinieră județeană, sperăm să treacă în domeniul privat pentru o evoluție către Liga 1.
  • Care este viziunea pe care o aveți pentru viitor?
  • Fotbalul la nivel județean să devină o pepinieră pentru Liga 3, iar ce e mai sus să devină pepinieră pentru întreg fotbalul românesc. Și o echipă în Liga 1! Prin estomparea șocului promovării în Liga 3, prin reforme gândite împreună cu FRF, vom putea să ne extindem viziunea. Avem bazele și pentru un campionat școlar regulat, până la finalizarea liceului, în parteneriat cu ISJ Buzău. Vrem să triplăm numărul practicanților de fotbal din județ!

ECHIPE MAI MULTE ȘI MAI BUNE DIN LIGA 4 SPRE LIGA 3

În fiecare sezon, maximum 21 de echipe au putut promova din L4 și să încheie primul sezon de L3, făcând parte astfel din analiză (42 de echipe la baraj). Un grafic inedit evidențiază cum a evoluat în ultimul deceniu numărul celor care au promovat și apoi au parcurs un sezon complet în eșalonul superior.

Trend ascendent începând din 2014. Tot mai multe echipe reușesc în ultimii ani să încheie primul lor sezon în L3, prin creșterea calității competiției la L4 și proiectele FRF de susținere a acestora și dezvoltare a competiției. “Sincopa” 2016/17 se justifică prin faptul că 6 câștigătoare de baraj care nu s-au înscris în L3, și nu prin retragerea unui număr semnficativ de echipe din competiție după startul acesteia.

În aceeași măsură este relevant graficul care evidențiază media de puncte obținute de echipele venite din L4 în primul lor sezon de Liga 3, încheiat.

Observăm, astfel, nu doar că tot mai multe echipe de la nivel județean reușesc să finalizeze primul lor sezon în Liga 3 începând din 2014, ci și o creștere semnificativă a nivelului sportiv al acestora.

Echipele care vin din L4 reușesc să obțină tot mai multe puncte în eșalonul superior. Iar această concluzie trebuie interpretată și în contextul temporal recent dominat de ascensiunea spre eșaloanele superioare a cluburilor de tradiție sau din orașe de tradiție fotbalistică .

“CERTIFICAREA PENTRU LIGA 3 VA CONSOLIDA EVOLUȚIA”

Din postura de Manager Competiții FRF, Felix Grigore interpretează graficele din analiza noastră în contextul parcursului de transformare pe care toată zona competițională l-a urmat în ultimii ani.

“Aceste trenduri evidente sunt precum scorul unei partide de fotbal. Privim tabela de marcaj și ne bucurăm, dar trebuie să aprofundăm cu apreciere ce a determinat rezultatul. Adică evoluția nivelului sportiv și managerial al echipelor, evoluția calitativă a competițiilor județene și reformele pe care FRF le-a făcut pentru stabilitate și dezvoltare în Liga 3”, apreciază acesta.

  • Să abordăm pas cu pas concluziile. Mai multe echipe din L4 reușesc anual să se înscrie și să încheie cu bine Liga 3.
  • E clar că schimbarea de viziune și de practici în managementul asociațiilor județene a ajutat la creșterea competițiilor locale, printre multe alte efecte pozitive. În plus, FRF încearcă permanent să sprijine echipele din Liga 3, de la reducerea taxelor și vizelor, până la campanii de asistență cu materiale sportive și de antrenament. Încercăm să facem tot mai ușor pasul pe care cluburile noi îl fac în urma performanței lor sportive.
  • Este nu doar o creștere numerică, ci și a performanței în primul lor sezon de L3. Cum putem explica faptul că nou-promovatele strâng tot mai multe puncte?
  • Pe de o parte e meritul echipelor care vin din L4 cu gândul de a ajunge cât mai repede în L2 sau chiar L1, cu investiții solide și viziune pe termen lung. Pe de altă parte, Liga 3 a devenit o competiție cu ambiții și orgolii pozitive, vizibilită și importanță. Campaniile de comunicare, lansarea propriei identități – toate au consolidat cadrul.
  • Cum vor influența aceste realități condițiile de certificare pentru participarea la Liga 3?
  • Este etapa de dezvoltare solicitată de cluburi și a cărei implementare am dezbătut-o împreună. Condițiile au menirea să furnizeze o competiție mai solidă, cu cât mai puține echipe retrase, să promoveze cluburile cu viziune strategică a performanței pe termen lung și să confere siguranță financiară jucătorilor și antrenorilor. Acestea punctează zona sportivă, administrativă, de infrastructură, de personal, juridică și financiară. Sunt o radiografie în beneficiul fiecărui club și a competiției per ansamblu.
  • Ce configurează obiectivele acestui proces de certificare, inclusiv pentru nou-promovate?
  • Cele 5 obiective ne oferă imaginea clară a unui fotbal solid și performant pe care ni-l dorim toți la Liga 3. Având în vedere specificul eșalonului, sunt necesare atenția prioritară spre formarea tinerilor jucători, îmbunătățirea continuă a standardelor de organizare și funcționare a cluburilor, adaptarea infrastructurii la un nivel corespunzător, introducerea unui nivel de disciplină financiară și raționalitate în gestionarea resurselor, seriozitate în achitarea la termen a tuturor angajamentelor financiare.
CITEȘTE AICI PRIMUL EPISOD AL ANALIZEI