Lucrări de reabilitare la spitalul din Caransebeș

Ieri, 09 Aprilie 2019, la Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș a avut loc receptia la terminarea lucrărilor de renovare a sectiei morgă si prosectură. Primăria a finalizat lucrările la coridorul care face legătura între Radiologie și Morgă, dar și la secția Pediatrie, si subsolul, prin efectuarea următoarelor lucrari:
– decopertat tavan hol, vopsea și tencuială pereți;
– șlefuit peretii, prin aplicare glet și vopsea lavabilă;
– refacere instalație de iluminat si montat pat cablu pentru curent electric;
– reparații pardoseală. Lucrările au fost efectuate prin intermediul unei societăți comerciale, din bugetul alocat Serviciului Public Întreținere și Reabilitare.

Acea pată mai puțin plăcută a spitalului, acel coridor lung, care unea Radiologia cu Anatomia Patologică, arată foarte bine acum, a fost reabilitat de SPIR. Am vizitat și Pediatria, am vrut să văd cum s-a lucrat, cred că această secție arată mulțumitor față de cum s-a prezentat până acum. Chiar îmi propun să vin mai des la spital, să văd și celelalte secții, să văd unde mai există nevoi deosebite ca să putem interveni”, a precizat primarul Felix Borcean.

Pentru coridorul dintre Radiologie și Anatomia Patologică s-au cheltuit circa 63 de mii de lei din bugetul local, iar pentru lucrările de la Pediatrie 4 mii de lei. Totodată, au fost recepționate lucrarile de reparații la secția de pediatrie. In trei saloane au fost zugrăviți peretii, vopsite ușile și caloriferele. In bucătărie, oficiu si sala de tratamente a fost montată gresia si faianța. Lucrările la acest obiectiv au fost executate, în regie proprie, de către Serviciul Public Întreținere și Reabilitare Caransebeș.

 

Ioan Popa le promite celor 628 de persoane cu dizabilități că nu vor fi lăsați de izbeliște!

Primăria Reşița are în evidență 628 de persoane cu dizabilități şi 160 de persoane însoțitoare care au fost abandonate de Guvernul Romaniei şi au fost aruncate în “brațele” unor primării secătuite de resurse financiare. Vreau să îi asigur pe toți cei aflați în această situație că nu vor fi lasați de izbelişte, indiferent de costuri. Sunt cetățenii Resitei, cu drepturi depline, iar datoria mea este să le ofer protecția de care au nevoie mai ales atunci când sunt încercați de greutăți”, spune Ioan Popa, primarul Municipiului Reșița.

Breaking News! Nelu Popa și-a anunțat public demisia din funcțiile deținute în PNL Caraș-Severin!

”Având în vedere ultimele evenimente din PNL Caraș-Severin, doresc să îmi anunț public demisia din toate funcțiile deținute în Biroul Permanent Județean. Prin acest gest încerc să trag un semnal de alarmă asupra modului în care se iau decizii la nivel județean, doar în cadru restrâns și cu argumente la limita statutului PNL. Consider ca o astfel de abordare afectează grav funcționarea partidului și limitează capacitatea acestuia de a se mobiliza în contextul următoarelor competiții electorale. Din acest moment îmi voi continua activitatea politică în cadrul PNL Reșița, organizație a cărui președinte sunt și în care diferențele de opinie nu au fost și nu vor fi niciodată taxate”, ne spune Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița.

Nelu Popa: „Suntem pe drumul cel bun”

50 de ani, inginer de formaţie, cu obârşia în Timiş şi viaţa în Caraş-Severin; alură sportivă, ne­protocolar, dinamic, mereu în mişcare. A intrat în afaceri în 1993 şi a produs celebrele paste Monte Banato, care au devenit lider de piaţă. Aşa a ajuns mul­timilionar în euro. Şi-a vândut compania unui grup italian, apoi a dezvoltat un complex turistic, cu pârtie de schi pe Semenic şi un restaurant pe lacul Văliug. Iubeşte vacanţele în România şi spune că n-ar da Semenicul pe Alpi şi nici o porţie de pas­te preparate cu mâna lui, pe un meniu simandicos, în centrul Parisului. În 2016, a devenit primar al Re­şiţei, din partea PNL. După numai doi ani, se află în plutonul primarilor de succes din România. Ioan Popa face Reşiţa să renască din propria ce­nu­şă, în care se prăbuşise odată cu regimul comunist.

„Am intrat în politică pentru a repara oraşul”

– De ce un om de afaceri renunţă la un do­me­niu în care are satisfacţii majore, pentru a intra în administraţia publică, un loc care concentrează nemulţumirile tuturor şi care nu se lasă uşor re­format?

– Oraşul ăsta era stricat rău şi mi-am propus să-l repar. De asta am intrat în politică şi în admi­nis­traţie. Poate că e un clişeu, poate sună ipocrit, dar ăsta-i adevărul. Nu am avut altă motivaţie. Mulţi ani n-am realizat cât de adânc căzuse Reşiţa. Când faci antreprenoriat la cel mai înalt nivel, n-ai vreme de plimbări prin oraş, pentru a constata ce merge şi ce nu merge, eşti plecat de dimineaţa până seara. Iar când ai un moment de respiro, îţi găseşti un refugiu în care să-ţi reîncarci bateriile. Eu mi l-am găsit în Semenic, iarna la schi, iar vara pe lacul Văliug, în care îmi place să înot ore în şir. Abia după ce mi s-au născut copiii, deci relativ de cu­rând, căci băiatul are 9 ani, iar fetiţa 6, am început să înţeleg ce se întâmplă cu oraşul. Am ieşit cu prun­cii la plimbare şi am constatat că nu avem tro­tuare şi căi de acces pentru cărucioare, că traficul este aiurea, că e zgomot şi praf, că blocurile-s urâte, că nu sunt locuri de joacă şi aşa mai departe. Apoi am cercetat mai amănunţit şi am constatat întreg de­zastrul. A mai durat câţiva ani până să decid să intru în politică, pentru că familia s-a opus, din dorinţa de a mă proteja. Până la urmă, am primit acordul familiei să candidez la primărie.

– Ce legătură există între o afacere cu paste şi dorinţa de a reface un oraş?

– Probabil că a lucrat în mine chiar nevoia de a răspunde acestei provocări: ce, nu sunt în stare să repar un oraş? Pentru că noi, antreprenorii, avem acest orgoliu, de a primi provocările, cu atât mai mult, cu cât sunt mai mari. Folosesc acest moment pentru a face o chemare către antreprenorii de mare calibru: să se implice în problemele ţării, căci este o datorie morală. Avem obligaţia să întoarcem co­munităţii ce ne-a dat. Cei care facem afaceri în Ro­mânia ne folosim de oportunităţile oferite de şi pe banii comunităţilor. Nu e onest ca, odată ajunşi sus, să ne luăm o casă la Viena sau la Londra şi, la reve­dere, să nu ne mai intereseze ce lăsăm în urmă. Şi ar mai fi un motiv pentru care am intrat în politică. Am fost sus! La nivelul a milioane de euro, am văzut tot, nu e nimic acolo. Sincer! Unii încă sunt în faza în care se caţără să vadă ce e acolo, sus. Nu e nimic!

– Dar ce ar fi de căutat?

– Unii cred că e ceva special la nivelul ăla. Şi nu e. Tot un pat, tot un blid de mâncare, tot o casă, tot o maşină foloseşti. Nu ţi se împlineşte altceva. Nu ai mai multă siguranţă, nu primeşti satisfacţii sufleteşti reale… Menirea omului este să crească în primul rând spiritual şi asta nu se întâmplă dacă efortul tău este ţintit pe zona materială. O bucurie reală este să simţi că ai pus şi tu, cât de puţin, umărul ca lumea să meargă mai departe…

„Fondurile UE sunt singura şansă a unui oraş cu venituri mici”

– Au ajuns veşti bune până departe, despre ce-aţi făcut până acum ca primar. Cum aţi în­ceput?

– În primele trei luni, am făcut radiografia instituţiei şi a oraşului. Am încercat să înţeleg ce şi cum funcţionează, ce şi de ce nu funcţionează. A trebuit să găsesc soluţii ca să aduc oameni noi, potriviţi, care să mă ajute. Nu a fost uşor, pentru că există Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care e o castă închisă şi care nu te lasă să aduci un om bun din exterior sau să dai afară unul care nu per­formează. Am găsit însă breşe şi mi-am făcut o echi­pă de 15 oameni. Pe urmă, am început să cău­tăm bani, căci suntem un oraş sărac. În primul rând, scriem proiecte europene, fiindcă Fondurile UE sunt singura şansă a unui oraş cu venituri mici. La această oră, avem 40 de proiecte aflate în diferite faze, care însumează peste 150 de milioane de euro. Dacă le-am face din bugetul de investiţii al ora­şu­lui, ne-ar trebui 60 de ani. Mai departe ne-am con­centrat pe creşterea calităţii vieţii. Oamenii pleacă din Reşiţa, ca şi din România, nu doar din motive financiare, ci mai ales pentru că trăiesc în condiţii proaste. Sunt români care câştigă mulţi bani şi totuşi hotărăsc să părăsească un oraş, pentru că nu le oferă nimic. Trebuie să aibă locuri de distracţie, de ieşit cu familia, de petrecere a timpului liber… Am făcut un skate-park, în centru, care e extrem de apreciat de tinerii care se dau cu skateboardul, cu trotinetele, cu patinele cu rotile… În decembrie va fi gata un loc de joacă pentru copii, cel mai mare din Vestul ţării. Vom face şi loc de promenadă pe malul râului…

– Ştim că aţi încercat să aduceţi investitori străini în Reşiţa. Cu ce-i puteţi tenta?

– În prima săptămână când am venit la primărie, m-am trezit cu o delegaţie de la ICCO Braşov, care trebuia să facă o hală de producţie în parcul indus­trial, pentru Autoliv. Autoliv este unul dintre cei mai mari producători de airbaguri, centuri de sigu­ranţă şi volane din lume, care are vreo 4000 de an­ga­jaţi la Braşov, 2000 la Lugoj, alţi 4000 la Sfântu Gheorghe şi în cele două centre de inginerie şi dez­voltare din Braşov şi Timişoara, iar în Reşiţa vor o fabrică de 1000 de locuri de muncă. Mi s-au plâns că, de câteva luni, sunt pasaţi de colo-colo. Le-am dat autorizaţia de construcţie în 16 ore. În trei luni au făcut hala şi s-au apucat de treabă. Deci, pe in­ves­titori îi putem tenta cu bunăvoinţa noastră mai întâi de toate. Cu eficienţă în aplicarea proiectelor. Asta a fost prima investiţie în Reşiţa pe care am spri­jinit-o. De atunci sunt nelipsit de la orice semi­nar, conferinţă, congres, forum pentru antreprenori care se desfăşoară în România, oriunde ar fi, la Cluj, la Braşov, la Timişoara, la Bucureşti… Le pre­zint oraşul potenţialilor investitori.

– Ce atuuri are oraşul pentru a atrage in­ves­ti­tori?

– Cele două mari platforme industriale, Com­bi­natul Siderurgic şi Uzina Constructoare de Maşini au avut câteva sute de hectare de pământ, din care mare parte stă nefolosit. Avem deci mult teren in­dustrial abandonat, care oriunde în lume înseamnă aur. În plus, avem know-how, Reşiţa fiind părintele industriei româneşti – căci aici s-au format nucleele de specialişti care au dus la constituirea fabricilor mari de siderurgie şi construcţii de maşini din Ga­laţi, Hunedoara, Târgovişte… Avem şi o Univer­si­tate care pregăteşte ingineri mecanici şi side­rur­gişti… Pe lângă aceste avantaje, am creat, acum doi ani, şcoala duală, după modelul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt de la Braşov. În primul an am avut 130 de elevi şi în al doilea 260 de elevi. După terminarea şco­lii, elevii sunt angajaţi de fabricile în care au făcut practică. La Reşiţa, caz unic în Ro­mânia, Primăria plăteşte cazarea şi trei mese pe zi pentru fiecare elev. Sunt multe familii de la ţară care şi-ar trimite copiii la şcoală, la oraş, dar nu le pot suporta chel­tuielile. Noi le dăm masă şi casă, iar cursurile le sunt plătite de stat şi de agentul economic, aşa încât nu-i mai costă nimic şi vin încoace. Astfel, re­zol­văm o problemă socială şi, de asemenea, creăm spe­cialişti de care are în mod real nevoie piaţa.

„Două mandate de primar uzează şi demobilizează pe oricine”

– Aţi declarat undeva că vă propuneţi doar două mandate de primar, în care să rezolvaţi ce este mai greu, şi apoi vă veţi întoarce în sistemul privat. La jumătatea primului mandat, mai credeţi că sunt suficienţi opt ani?

– Am două motive pentru care îmi menţin această hotărâre. Prima, subiectivă, căci atât am promis familiei că voi sta în administraţia publică. A doua, obiectivă, căci am înţeles din mica mea experienţă de primar, că mai mult de două mandate uzează şi demobilizează pe oricine. Indiferent cât de inteligent şi bine intenţionat este un om, după ce petrece prea mult timp pe o poziţie, nu mai poate fi la fel de eficient, căci intervine saturaţia, plafo­na­rea şi chiar orgoliul celui care le ştie pe toate… Şi asta se vede la majoritatea primarilor cu multe mandate. Mai bine este să stai primar un timp mai scurt, în care fiecare zi să fie o provocare, în care să vrei să dai tot ce ai mai bun, să ai energie şi op­timism. Iar în al doilea mandat, e musai să-ţi pre­gă­teşti un suc­ce­sor capabil să-ţi continuie pro­iec­te­le şi să facă altele conform aceleiaşi viziuni.

– Sunteţi un om tonic, energic şi ambiţios. To­tuşi, nu vă încearcă uneori îndoielile sau fricile?

– Vă spun sincer că, în primele trei luni de man­dat, am vrut să-mi dau demisia de o sută de ori. Am găsit aici o nenorocire atât de mare, încât m-am îndoit că mai pot face ceva. Dar am avut inte­ligenţa să las deoparte pasivul şi să mă concentrez pe vii­tor, pe ce pot face fără să mă mai uit în urmă. Sigur că toţi avem demonii noştri, iar în unele momente ne vizitează mai des. Şi eu îi am pe ai mei. Dar demonii ăştia trebuie stăpâniţi, alungaţi, că nu avem timp să ne plângem, ci doar să mergem înainte.

„Când mă fac mare, vreau să fiu Ilie Bolojan”

– Aveţi vreun model de primar care să vă inspire acţiunile?

– Absolut! Am şi spus-o, mai în glumă, mai în serios: când mă fac mare, vreau să fiu Ilie Bo­lojan. (Râde) Primarul Oradei a dovedit ce poate face un edil adevărat. Nu e singurul, mai sunt câţiva. Din ne­fericie pentru ţărişoara asta, majo­ri­tatea prima­ri­lor buni sunt în partea de Vest. Exem­plele de bună practică le găseşti la Cluj, Timişoara, Alba Iulia, Sibiu, Braşov… În afară de Iaşi, nu mai văd vreun alt primar priceput în Ve­chiul Regat.

– Inevitabil, orice oraş este dependent de con­textul naţional. Cum vedeţi evoluţia Româ­niei?

– Depinde cum privim lucrurile. De foarte aproape, vom identifica foarte multe probleme. Dar dacă vedem ansamblul, putem fi optimişti. Privind indicatorii economici pe ultimii zece ani, e clar că România se află pe drumul cel bun, că sun­­tem în creş­tere, chiar dacă viteza de înaintare nu este cea dorită. În mare, orizontul este promi­ţător.

Sursă: formula-as.ro

Campionatului Național Individual al Juniorilor I și II, la gimnastică artistică masculină, în plină desfășurare la Reșița

Federația Română de Gimnastică anunță organizarea și desfășurarea la Reșița a Campionatului Național Individual al Juniorilor I și II, la gimnastică artistică masculină, pentru zilele de 23 și 24 noiembrie 2018.

Competiția, găzduită de Sala Polivalentă din Reșita, va alinia la start un număr de 52 gimnaști juniori, reprezentanți ai 13 cluburi sportive din întreaga țară, care vor concura pentru titlurile naționale puse în joc la individual compus și pe aparate.

Totodată, aceste Campionate Naționale marchează deschiderea Centrului Național Olimpic de Pregătire a Juniorilor de la Reșița, o nouă structură care are scopul de a reînnoda tradiția gimnasticii artistice masculine românești.

”Crăciunul în familia Reșița”

În această perioadă specială, familiile, în orice casă, se unesc. Târgul de Crăciun din Reșița reprezintă cel mai bun motiv pentru UNIREA din familie. În familia Reșiței. Pentru că Sărbătoarea de Crăciun nu este despre „agitație” la supermarket  si ”febra” cadourilor ci despre zâmbete oferite și fapte bune pentru familia ta, cea restrânsă, din jurul mesei și cea lărgită, comunitatea din orașul în care trăiești.Organizatorii Târgului de Crăciun, care se va desfășura în perioada 01 decembrie 2018 – 01 ianuarie 2019, în Centrul Civic, au încercat să aducă împreună tineri și seniori, elevi,  studenți și dascăli, instituții de cultură și  ONG-uri, pentru a contribui, în mod voluntar, la amenajarea Târgului de Crăciun  din acest an. Fiecare stâlp împodobit, fiecare colțișor  amenajat,  fiecare decorațiune reprezintă muncă, imaginația  și sufletul  unor voluntari care au răspuns pozitiv invitației Primăriei Reșița. În acest an, Târgul de Crăciun din Reșița va vorbi, prin tot ceea ce reprezintă,  despre familie și despre unire.  Despre ”Acasă de Crăciun”. Sărbători liniştite!

România anului 2018 se află în Centenar, sărbătoarea care ne amintește de oamenii acelei generaţii care şi-a făcut pe deplin datoria, de sacrificiul lor pentru existența noastră de astăzi. Este sărbătoarea care trebuie să ne dea putere și să ne responsabilizeze pentru cei care vor urma. Adevărul istoric este relativ și interpretabil dar el rămâne adevăr. Iar adevărul unei nații este despre valorile ei. Incompetența și deznădejdea  nu construiesc, doar dărâmă, în schimb, compasiunea și curajul sunt temelia unui viitor construit pe adevăratele valori ale unui popor unit.

 

1 DECEMBRIE

13:00 – 14:00 –  Ceremonial religios, alocuţiuni, ceremonial “ Capsula timpului” – Centrul Civic

14:00 – 14:30 –  Parada militară Centrul Civic

Inaugurarea Târgului de Crăciun

14:30 – 15:30 – Ansamblul folcloric  „ BOCŞANA”, Ansamblul folcloric „BÂRZAVA”

15:30- 16:30 – Marcel Colcea, Cristian Octavian MELCHER, George POPOVICI

16:30 – 17:30 – Ansamblul folcloric „ROMANIŢA”- Chişinău, Ansamblul folcloric – Petrovac na Mlavi – Serbia

17:30 – 18:15 – Anca PÂRLEA & Band

18:15 – 19:00 – TALISMAN

2 DECEMBRIE

 

18:00 – 18:15 –  MAGNUM TEAM REŞIŢA – Demonstraţie de dans sportiv

18:15 – 18:30  – ATTITUDE DANCE CREW – Street dance

18:30 – 19:30 – RADIO ROMÂNIA REŞIŢA – Concert – Milan Lepedat –& V.B.A

19:30 – 20:15 – RADIO ROMÂNIA REŞIŢA – DIRECŢIA 5

 

7 DECEMBRIE

18:00 – 18:30 – CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ “ AURORA” – program colinde

18:30 – 18:45 – CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ “PRIMĂVARA” – program colinde

18:45 – 19:00 – ASOCIAŢIA CULTURALĂ REŞIŢA ROMÂNĂ – Corul “Menestrelul” şi  clasa a IV a – secţia germană – Colegiul Naţional “Diaconovici Tietz”

19:00 – 19:40 – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.8 – corul şcolii – program colinde, poezie în grai bănăţean, dans modern

19:40 – 19:55 – COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA – concert colinde

 

8 DECEMBRIE

18:00 – 19:00 – LICEUL DE ARTĂ „ SABIN PĂUŢA” – Corurile „Armonia„,  „Allegretto Stacatto”, muzică uşoară, grup vocal folcloric

19:00 – 20:00 – ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII „ ION ROMÂNU” REŞIŢA – Spectacol de colinde şi cântece de iarnă – participă cursanţii clasei de chitară şi percuţie„THE VOICE”, „STRINGS”, „ANGELS”, „ADANTE”

 

9 DECEMBRIE

18:00 – 20:00 – ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII „ ION ROMÂNU” REŞIŢA – spectacol muzical coregrafic susţinut de clasele: canto- muzică populară, instrumente de suflat, acordeon, precum şi program artistic susţinut de Ansamblul folcloric „ Reşiţeana”

 

14 DECEMBRIE

18:00- 18:10 – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 – concert colinde

18:10-18:40 – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA” – „Centenar colindator “

18:40- 19:10 – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.9 – Spectacol artistic „Magia Crăciunului”

19:10- 19:25 – COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN – Concert colinde, dansuri populare, moment artistic cu interpreţi de muzică populară

19:25 – 19:35 – COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE” – Spectacol „ Bucuria Crăciunului”: muzică populară, dansuri moderne, colinde, moment stand-up

19:35 – 20:05 – LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA” – Spectacol „ Vis de Crăciun”

 

15 DECEMBRIE

18:00 – 18:15 – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 – Concert colinde de Crăciun

18:15– 18:40 – LICEUL TEOLOGIC BAPTIST – Colinde clasice româneşti şi internaţionale

18:40 – 19:40 – COLEGIUL NAŢIONAL „DIACONOVICI TIETZ” – Program colinde „ Magia Crăciunului”

 

16 DECEMBRIE

18:00 – 19:00 – ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII „ ION ROMÂNU” REŞIŢA – Spectacol de muzică uşoară: Clasele de canto- muzică uşoară, Jazz, folk;

19:00 – 19:45 – COLEGIUL NAŢIONAL „ TRAIAN LALESCU” – CHRISTMAS LAND LMF

 

21 DECEMBRIE

17:00 – MOŞ CRĂCIUN

18:00- 18:15 – PALATUL COPIILOR REŞIŢA – Program muzică uşoară

18:15 – 18:30 – CENTRUL DE ZI „ MARIA” – Spectacol de colinde

18:30 – 18:45 – CENTRUL DE ZI „ABC”  – Spectacol de colinde

18:45 – 19:30 – ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII„ ION ROMÂNU” ART’S COOL BAND

 

22 DECEMBRIE

17:00 – MOŞ CRĂCIUN

17:50 – 18:00 – premierea câştigătorilor în cadrul concursului “ ECO Christmas Tree”

18:00 – 18:40 – BISERICA PENTICOSTALĂ – Program muzică religioasă

18:40- 20:10 – ŞCOALA DE MUZICĂ „VISIONS OF DREAMS” – Concert gospel ft. Dean Bowman

 

23 DECEMBRIE

17:00 – MOŞ CRĂCIUN

18:00 – 18:30 – ASOCIAŢIA TINERILOR ORTODOCŞI DIN BANATUL DE MUNTE – Concert colinde “ Pui de cer”,  “ATOR”, “Laudei”

18:30 – 18:45 – GRUPUL „ETHOS” AL EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI – Concert colinde

18:45 – 19:00 – PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN REŞIŢA – Concert colinde

19:00 – 19:30 – CORUL UNIVERSITĂŢII EFTIMIE MURGU – Concert colinde

 

24 DECEMBRIE

17:00 – MOŞ CRĂCIUN

18:00 – 19:00 – TEATRUL „DA” –  Piesă de teatru “Poveste de Crăciun“

 

29 DECEMBRIE

18:00 – 18:15 – CENTRUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE – Suită de dansuri populare

18:15 – 20:15 – RADIO ROMÂNIA REŞIŢA – Program muzică populară: Romina Bîrlea, Ionela Cerbu, Florin Potra, Nicu Miulescu, Lorena Pela, Andreea Miroşu, Mirabela Delia, Camelia Ceocu

 

30 DECEMBRIE

18:00 – 19:00 – BLACK STRINGS BAND

19:00 –  20:00 – TROUBLE HART – Serbia

20:00 – 21:00 – PHASER

 

31 DECEMBRIE

22:00 – 22:45- MAR’S STUDIO

22:45 – 23:30 – MELMAC RIDERS –Serbia

23:30 – 00:00 –  KEO

00:00- 00:10 – Joc de artificii

00:10- 00:25 – KEO

 

Te așteptăm în Centrul Civic să sărbătorim 100 de ani de România! România UNITĂ!

Provocarea pentru reşiţeni, ne citim şi peste o sută de ani?

Primăria Reșița îi provoacă pe locuitorii municipiului la o acțiune plină de încărcătură emoțională și semnificație istorică: o ştafetă a timpului.

România anului 2018 se află în Centenar, sărbătoarea care ne amintește de oamenii acelei generaţii care şi-a făcut pe deplin datoria, de sacrificiul lor pentru existența noastră de astăzi. Este sărbătoarea care trebuie să ne dea putere și să ne responsabilizeze pentru cei care vor urma. Adevărul istoric este relativ și interpretabil dar el rămâne adevăr. Iar adevărul unei nații este despre valorile ei. Incompetența și deznădejdea  nu construiesc, doar dărâmă, în schimb, compasiunea și curajul sunt temelia unui viitor construit pe adevăratele valori ale unui popor unit. Este important să înțelegem că modul în care ne trăim noi viața astăzi îi influențează pe cei care vin după noi.

Primăria Reşiţa îi provoacă pe reşiţeni să pună temelia următorilor 100 de ani, împreună!

Suntem noi modele de inspirație pentru următoarea generație? Care sunt principiile pe care ne construim viitorul, al nostru și al lor? Cum ne asumăm faptele prezentului?  Ce moştenire lasăm? Ce ne-am dori să știe locuitorii Reșiței de atunci despre cei de acum?

La aceste întrebări sunt invitați reșițenii să răspundă în cadrul unei acțiuni pe care Primăria o lansează pentru a marca, în mod inedit, 100 de ani de la Marea Unire.

Cum spunem povestea mai departe ? Nimic mai simplu!

Cei care doresc să transmită printr-o scrisoare de câteva rânduri un gând, o trăire, un sentiment, un sfat, o realizare, o dezamăgire, un plan de viitor, o viziune asupra României și Reșiței lor, sunt așteptați să depună aceste scrisori în urna amplasată în holul primăriei,  acestea urmând a fi închise într-o ”capsulă a timpului” care va fi îngropată în Centrul Civic al municipiului,  cu ocazia manifestărilor prilejuite de Centenar.  Capsula fi deschisă la aniversarea a 200 de ani de România, în 1 decembrie 2118.

Așadar, reşiţeni, ne citim şi peste o sută de ani?

Spital nou, la Caransebeș?

Omul de afaceri Adrian Dumbravă, originar din Turnu Ruieni, a prezentat Consiliului Local posibilitatea realizării unui nou spital, de la zero, în Caransebeș. Dumbravă a discutat de mai multe ori pe acest subiect și cu primarul Felix Borcean, căruia i-a prezentat recent spitalul care se construiește la Mioveni.

Dl Dumbravă vine cu expertiza managerială, noi nu ar trebui neaparat să ne plângem de lipsa banilor, ci ar trebui să profităm de toate pârghiile pe care le avem pentru a începe un astfel de proiect ambițios, poate nebunesc la ora actuală. Și pentru locuitorii Caransebeșului, și pentru zona adiacentă, un astfel de spital nou este o prioritate”, a declarat primarul Felix Borcean.

Probabil că pentru început jumătate din bugetul anual al Caransebeșului ar trebui alocat pentru teren, studii de fezabilitate, proiect, timp în care se identifică și se urmăresc sursele de finanțare. Avem colaborări în străinătate cu multe entități interesate de un parteneriat public-privat, care ar putea fi o soluție”, a spus și omul de afaceri Adrian Dumbravă.

Ineleț, Caraș-Severin, locul în care ajungi urcând pe scări

Există un sat în România, chiar în Caraș-Severin unde oamenii ajung acasă doar cu ajutorul unei scări improvizate.

Câteva bucăţi din lemn prinse în stâncile înalte reprezintă singura cale de acces către Ineleţ, un sat din judeţul Caraş-Severin.

Cătunul din vârf de munte este despărţit de oraş de doar câţiva kilometri. Chiar şi aşa, pentru unii este imposibil de ajuns. Câteva scări vechi, proptite de localnici, acum zeci de ani, de stâncile Munţilor Cernei, reprezintă şi acum unica lor cale de acces spre Ineleţ. Iar drumul nu este deloc uşor de parcurs. Tocmai de aceea, oamenii din sat au învăţat să se ajute singuri. „Sunt gospodari şi fiecare se gospodăreşte. Deci îşi pune tot ce are nevoie. Porumb, cartofi, ceapă, morcovi”, spune Avram Cioncă, localnic. Există şi o biserică, dar stă închisă pentru că preotul vine de câteva ori pe an. Poştaşul urcă o dată pe lună, iar medicii nu au ajuns aici niciodată. „Încercăm să îi aprovizionăm toamna. Diferiţi comercianţi vin aici cu microbuzele. Oamenii vin, îşi cumpără alimentele, le urcă cu caii sau pe scară”, a declarat primarul din comuna Cornereva.

Ineleţ face parte din comuna Cornereva, ce cuprinde în total 40 de sate, iar majoritatea sunt uitate de lume. Localnicii trăiesc ca acum 100 de ani, nu au curent electric, iar singurul telefon se află la şcoala din sat unde astăzi mai învaţă doar trei copii.

Sursă: one.ro

Sursă foto: Cristian Nicola

Acțiune nocturnă pe străzile Caransebeșului

Primarul Felix Borcean a participat în noaptea de luni spre marți la o acțiune comună a Poliției Municipale și Poliției Locale în zonele mai „delicate” ale Caransebeșului.

„Am descoperit pe parcursul acestei nopți prin zonele infracționale, dacă pot să spun așa, minori, persoane care pur și simplu își pierd vremea discutând, fumând sau consumând alcool, am descoperit persoane fără adăpost, am descoperit un chef în toată regula în aer liber și sunt convins că nu am epuizat tot arsenalul. M-a surprins multitudinea tinerilor care sunt hoinari pe străzile Caransebeșului noaptea. Cetățenii, sper eu, vor fi mai liniștiți de acum încolo, știind că în Caransebeș oamenii legii lucrează și pe timp de noapte, chiar și cu un personal extrem de împuținat”, a precizat primarul Caransebeșului, care a mai adăugat că astfel de acțiuni vor avea un caracter regulat.