Poluarea cu plastic a devenit una dintre cele mai mari provocări de mediu ale secolului 21. Printre numeroasele sale efecte, influența microplasticelor asupra sănătății umane a captat recent atenția cercetătorilor. Microplasticele sunt particule minuscule de plastic, cu dimensiuni mai mici de cinci milimetri, care sunt omniprezente în mediul înconjurător, fiind detectate în alimente, apă și aer.
Microplasticele sunt clasificate în două categorii principale:
- Microplastice primare: Acestea sunt produse intenționat la dimensiuni mici și se regăsesc în cosmetice (microbeads), paste de dinți și detergenți. De asemenea, includ fibrele textile sintetice eliberate în timpul spălării hainelor.
- Microplastice secundare: Acestea rezultă din degradarea obiectelor mai mari de plastic, cum ar fi sticlele de apă, pungile de plastic și alte ambalaje, fiind cauzate de factori de mediu precum lumina solară și abraziunea mecanică.
Microplasticele ajung în mediu prin diverse canale, inclusiv deșeuri industriale, ape uzate și erodarea produselor din plastic. Transportate de curenții de apă și vânt, aceste particule sunt ingerate de organismele acvatice și terestre, devenind omniprezente în lanțul alimentar.
- Alimente și băuturi: Microplasticele au fost găsite în diverse alimente, inclusiv pește, fructe de mare, sare de mare, miere și apă potabilă, inclusiv apă îmbuteliată.
- Aer: Particulele de microplastic sunt prezente și în aer, fiind inhalate zilnic, mai ales în zonele urbane și în interiorul clădirilor.
- Produse cosmetice: Anumite produse de îngrijire personală, cum ar fi exfoliantele și pastele de dinți, conțin microbile de plastic.
Microplasticele pot provoca inflamații și stres oxidativ la nivel celular, contribuind la dezvoltarea diferitelor boli cronice. Ele pot acționa ca vectori pentru substanțele chimice toxice și patogenii, exacerbând riscurile pentru sănătate. Cercetările sugerează că expunerea prelungită la microplastice poate duce la efecte adverse asupra sistemului imunitar și poate crește riscul de boli cardiovasculare și cancer.
Cercetătorii de la Universitatea din New Mexico au descoperit că microplasticele pot migra din tractul digestiv în organele vitale ale corpului uman, inclusiv ficatul, rinichii și creierul. Acest lucru ridică îngrijorări majore privind potențialele efecte nocive pe termen lung asupra sănătății . În experimente pe șoareci, ingestia de microplastice a dus la modificări semnificative în comportamentul metabolic și imunitar al animalelor.
Prezența microplasticelor în apa potabilă și în alimentele de zi cu zi reprezintă o problemă urgentă de sănătate publică. Deși cercetările sunt în desfășurare, există recomandări pentru reducerea expunerii la microplastice, cum ar fi utilizarea de filtre de apă eficiente, evitarea produselor cosmetice care conțin microbeads și reducerea consumului de alimente ambalate în plastic.
Organizațiile de sănătate publică și guvernele din întreaga lume adoptă măsuri pentru a reduce producția și utilizarea microplasticelor. Uniunea Europeană, de exemplu, a interzis utilizarea microplasticelor în produsele cosmetice, iar alte țări urmează exemplul. Cercetătorii continuă să exploreze modalități de a detecta și elimina microplasticele din mediu și din corpul uman.
Deși impactul pe termen lung al microplasticelor asupra sănătății umane nu este încă pe deplin înțeles, dovezile sugerează că acestea pot avea efecte negative semnificative. Reducerea expunerii la microplastice și adoptarea unor practici sustenabile sunt pași importanți pentru protejarea sănătății noastre și a mediului.
