Salariile minime la nivel european

euro

Parlamentul European a votat, în 14.09.2022Directiva privind salariile minime europene care prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale (pentru 6 state UE – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea directivei, salariul minim fiind stabilit prin negocieri salariale colective și nu printr-un act normativ).

Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european prevede:

  • Crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele țări care utilizează un mecanism de indexare automată). Partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal;
  • Promovarea negocierilor colective privind stabilirea salariilor, țările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale și interprofesionale ca factor esențial pentru protejarea lucrătorilor.
  • În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali.
  • Obligația pentru țările UE de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii.

 EFECTE ALE INTRODUCERII “SALARIULUI MINIM EUROPEAN”

Printre efectele pozitive ale introducerii “salariului minim european” se află:

  • Stoparea migrației forței de muncă;
  • Îmbunătățirea nivelului de trai;
  • Crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă;
  • Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor;
  • Un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale;
  • Acces efectiv la protecția salariului minim.

Dintre posibilele efecte negative ale implementării viitoarei directive, fără a ține cont de diferențele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieței forței de muncă și nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre, menționăm:

  • Închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială;
  • Migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE unde forța de muncă este mai ieftină;
  • Creșterea inflației.

CLARIFICĂRI PRIVIND SALARIILE MINIME LA NIVEL EUROPEAN

Având în vedere unele discuții apărute în spațiul public, facem următoarele clarificări:

  1. Nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european;
  2. Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele membre;
  3. Nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut;
  4. Directiva adoptată stabilește un cadru pentru salariile minime și nu un salariu minim european;
  5. Va exista o perioadă de transpunere de 2 ani pentru statele membre, după aprobarea de către Consiliu și publicarea in Jurnalul Oficial al UE;
  6. Salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/asigurat din fonduri europene, ci de către angajator;
  7. Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională.

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND INTRODUCEREA SALARIILE MINIME LA NIVEL EUROPEAN

CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:

  • Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.

Această cerinţă este în concordanţă cu rapoartele de țară privind România din ultimii ani, în care  s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt menționat inclusiv în anul 2022[1].

În Tabelul recapitulativ privind recomandările specifice adresate țării în 2019, 2020 și 2021, din Raportul de țară din 2022 privind România, se menționează la măsura ”Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea” realizarea de progrese limitate, dar acest calificativ însemnă că măsurile „care nu sunt încă adoptate sau puse în aplicare dar care se consideră că au fost anunțate în mod credibil, în conformitate cu metodologia de evaluare a recomandărilor specifice fiecărei țări, garantează „progrese limitate.

Este menționat faptul că în PNRR se prevede „instituirea unui nou mecanism de stabilire a salariului minim, pe baza unor criterii obiective și în consultare cu partenerii sociali”.

  • Păstrarea valorii contribuţiilor, impozitului pe salarii și CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 2550 lei/lună, ca o modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor sau scutirile de taxe din sectorul agricultură și industria alimentară.

Acordul prevede că pentru evaluarea adecvării salariului minim, țările UE „pot stabili un coș de bunuri și servicii la prețuri reale”. Reamintim că Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, prevede: ”Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale”[2].

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoare acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertențe ale legii.

Astfel cum s-a mai pronunțat, CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni:

  • solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri;
  • competitivitatea – creşterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;
  • sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii;
  • complementaritatea –  salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.

[1] Raportul de țară din 2022 privind România, SWD(2022) 624 final, din 23.05.2022, pg. 9 și pg. 30.

[2] Art. I pct. 4 din Legea nr. 174/2020

Related Posts